Puterea lui ,,MULȚUMESC!"

De ziua lui „Mulţumesc”
Încă din copilărie, părinții, bunicii, ne învățau să mulțumim atunci când primeam ceva și ne mustrau ori de câte ori uitam să fim recunoscători. Poate unii dintre noi am perceput acest lucru ca pe o obligaţie, o datorie ce ţine de amabilitate, pentru a fi acceptat în societate, ori pentru a da dovadă de bună creștere.  Și, din păcate puțini au învățat să mulţumească cu inima. Astăzi, în era vitezei, când mulţi dintre noi am ajuns să trăim mai mult pe fugă, să ne construim întreaga existență pe repede-nainte şi să ne bucurăm de realizări pe apucate, cuvântul ,,Multumesc", parcă nu mai e la modă. Uităm să ne oprim uneori, măcar pentru o clipă, să mulţumim celor care ne fac existenţa mai frumoasă. Suntem atât de prinşi cu ceea ce avem de făcut, cu ceea ce n-a mers sau cu ceea ce va fi, încât uităm de puterea lucrurilor simple, precum un Mulţmesc. Deci, în aceste clipe vă îndemn să vă gândiți cui trebuie să adresați cu  sinceritate şi afecţiune un simplu MULŢUMESC. Este la îndemâna oricui şi se serveşte oricând, de preferinţă cu un zâmbet.

Le-am explicat elevilor clasei a II-a B, că Mulţumesc e doar un cuvânt, dar poate fi extraordinar de puternic dacă îl încărcăm cu energia recunoştinţei. Astfel, atunci când eşti recunoscător din inimă, se întâmplă ceva minunat. Ceea ce dai ţi se întoarce, ceea ce ai se înmulţeşte, ceea ce atingi cu iubire creşte. Prin intermediul lecturii și al materialelor am descoperit împreună cu copiii prețioasa lecție de mulțumire. Urmărind istorisirile Bradului din povestea cu aceleași nume scrisă de Hans Ch. Andersen, am înțeles că ar fi bine dacă nu ne-am mai preocupa atât de mult de ceea ce ne lipsește și am aprecia lucrurile mărunte, dar în același timp neprețuite. Brăduțul înțelege, mult prea târziu că ar fi trebuit să se bucure de toate experiențele pe care le-a trăit, de locurile pe care le-a văzut și că poți găsi fericirea în multe feluri.  Unii dintre noi își direcționează întreaga existență pentru a agonisi din ce în ce mai mult, raportându-se mereu ,,la curtea vecinului" , minimalizând astfel lucruri cu adevărat importante cum ar fi sănătatea, dragostea și respectul celor dragi. Am ales să le citesc copiilor și povestea lui Dumitru, un băiețel veșnic nemulțumit, care descoperă într-o bună zi cât de recunoscător trebuie să fie pentru viața pe care o duce și care învață să se bucure de tot ceea ce Dumnezeu i-a dăruit.   ,, - Mă bucur de vocile pe care le aud, de oamenii pe care îi întâlnesc, de adierea vântului, de o muzică bună, și mai cu seamă de mângâierea fiului meu..." (Zenobia Niculiță- Lecția de mulțumire) Vă invit la bibliotecă să lecturați cartea și să descoperiți 20 de povestiri în care lumea copilăriei, plină de inocență și savoare în care lecțiile despre viață se împletesc natural cu jocul iar prietenia, generozitatea, răbdarea, recunoștința sunt prietenele eroilor.                                               Iar la final, un mare MULȚUMESC pentru doamna învățătoare TOMA MARIA, care coordonează cu atâta dragoste, grijă și înțelepciune, fiecare serie de elevi  și pentru părintele CIOBANU VALERICĂ care are amabilitatea de a fi prezent cu drag la activitățile din bibliotecă.

Citim împreună POVEȘTI CU CARE CREȘTI!

 ,,A fost odată ca niciodată..." Aceasta este cheia cu care se deschide lumea poveştilor – o lume infinită în care gândurile copiilor aleargă neîngrădite, fără limită de viteză sau de spaţiu, fără pericolul de a sparge proprietăţile fragile ale părinţilor şi fără teama că poți face ceva greșit. E o lume în care fiecare personaj, cuminte sau năzbâtios, îşi joacă rolul lui şi devine prietenul copilului care-i păşeşte sfios pe urma aventurilor. E locul în care se plămădesc visurile copilăriei din care se vor coace, mai târziu, cele mai frumoase amintiri. Pe acest tărâm, îngrădit doar de coperţile mai mult sau mai puţin uzate ale cărţilor, copiii sunt acasă cu drepturi depline, pe când, noi părinţii – emigranţi fără voie înspre pământuri mai tulburi – ne simţim adesea înstrăinaţi de povestirile care ne-au fost, cândva, leagăn al imaginaţiei şi ne-au modelat gândirea. Există totuşi un timp de seară în care duioşia se întâlneşte cu zăbava cea ,,mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului”. Atunci, copilul din inima părintelui şi cel de alături îşi dau măna şi păşesc cu îndrăzneală prin aventura lecturii. E o ocazie de a explora împreună şi de a întâlni mici lecţii de viaţă, alături de glume, năzbâtii sau fapte mai mult sau mai puţin obişnuite care, dacă nu s-au întâmplat aievea, s-ar fi putut întâmpla cu adevărat. Biblioteca Comunală Gherăeşti vă invită să îi treceţi pragul şi în anul 2018, să le oferim copiilor noştrii un bun exemplu. Să petrecem mai mult timp alături de ei, să pătrundem în lumea lor şi să le oferim o altă alternativă la programele din ce în ce mai violente pe care le urmăresc la TV sau pe Internet. De modul în care îi creştem depinde atât viitorul lor cât şi al nostru. <,,În data de 1 februarie 2018, Citim Împreună România a celebrat, împreună cu mii de copii și sute de educatori, învățători, profesori, bibliotecari, librari și pasionați de lectură din întreaga țară, Ziua Internaţională a Cititului Împreună (ZICI). Aflată la a doua ediție națională, ZICI România este parte a unui eveniment global organizat de către LitWorld (http://www.litworld.org/) și marcat anual de milioane de oameni în peste 100 de țări. Dragostea de lectură și de cărți este unul dintre cele mai mari daruri pe care orice adult le poate oferi unui copil și de aceea participanții la ZICI 2018 au hotărât să citească împreună cu cât mai mulți copii cărți frumoase în moduri atractive. Credem că atunci când citim împreună cu copiii, schimbăm lumea!">  Vă invit și pe dumneavoastră să luați  parte la acest eveniment, care, de altfel, poate fi sărbătorit în orice zi a anului, nu numai în februarie. Stă în puterea dumneavoastră să faceți din lectură un lucru atractiv, să le arătați copiilor că a citi poate fi o chestie amuzantă, care poate reuni întreaga familie. Inventați replici noi în poveștile cunoscute sau chiar rescrieți finalul acestora, modulându-vă vocea puteți să vă transformați într-un urs morocănos, ori o vulpe vicleană. Nu trebuie să faceți performanță(oricum în ochii copilului veți fi cel mai bun actor), important este să vă facă plăcere, iar celor mici să le stârnească hazul.  Poate la început vi se va părea ciudat, dar niciodată nu este prea târziu să vă apropiați de copii în acest mod. Ori, îi puteți ruga pe ei să vă citească mici fragmente din cărți sau din manualul disciplinei preferate. Vom clădi astfel momente de neuitat, amintiri pe care le vor purta în suflet, chiar și atunci când fizic nu vom mai fi alături de ei. Le mulțumesc doamnelor profesoare Tihulcă Cecilia și Gherghel Cristina pentru buna colaborare și pentru frumoasele activități pe care le-am desfășurat. Felicitări elevilor claselor a VII-a pentru implicare și pentru prezentările deosebite pe care le-au făcut. Dragoș Mărtinaș ne-a impresionat cu un poster conceput într-o manieră inedită și cu o serie de comparații minunate: cărțile fiind mici picături de ploaie care ajută omul să crească și să se dezvolte asemeni unei flori, iar lectura în general este ca un curcubeu care aduce speranță în viața oamenilor.